Daniel Lăcătuş

La o incursiune mai atentă prin metehnele sistemului comunist, nu putem să nu observăm ororile regimului ceauşist, care a îndobitocit marea masă a opiniei publice. Apar tot mai multe mărturii ale celor care au avut de suferit. Nu sunt deloc puţini aceia care au cunoscut sinistrele puşcării comuniste. La ce folos că s-a condamnat public comunismul atâta vreme cât statul român răsplăteşte torţionarii? Mihai Pacepa, se pare, nu a avut nicio problemă lângă Ceauşescu atâţia ani, l-a trădat abia în 1978. Faptul că l-a renegat pe tiran nu schimbă cu nimic cursul istoriei. Să ne gândim şi la cât rău a făcut acest om câtă vreme l-a pupat în dos pe Nicolae. Greii din fosta securitate primesc pensii colosale, gardienii din închisorile comuniste de asemenea. Iau asta ca pe un afront adus demnităţii umane. Se tot vorbeşte de punctul opt de la Timişoara, iată, sunt douăzeci de ani de la căderea sistemului communist şi încă nu a intrat în vigoare. Se pare că nici după douăzeci de ani n-am învăţat democraţie. Încă e foarte prost înţeleasă. Cei mai mulţi înţeleg (reţin) prin democraţie doar faptul că au drepturi, prea puţini se gândesc şi la îndatoriri. O îndatorire, nu constituţională, dar morală, e aceea de a condamna pe torţionarii părinţilor din părinţi. Nu şi-au lăsat demnitatea călcată în picioare preferând să moară în chinuri groaznice la Sighet, Gherla, Rahova, Jilava etc. România nu este un stat înapoiat, nu trebuie să-i fie cuiva ruşine că s-a născut român. Privind în urmă la evenimentele care au marcat istoria neamului constatăm că setea de libertate triumfă din totdeauna în inimile românilor. Nu trebuie să uităm niciun moment de martirii neamului (nu mă refer doar la Decebal, Ştefan Cel Mare, Mihai Viteazul, Brâncoveanu etc), de cei care în 1821 s-au răsculat împotriva sistemului, cei care în 1848 au susţinut mişcarea revoluţionară, cei care în 1877 şi-au dat ultimul duh pentru independenţa statului român. În general, să nu uităm eroii.

Daniel Lăcătuş
Domnule Caragiale, că tot se aproprie curând alegerile, ce aveţi românilor de transmis?

I.L. Caragiale

Fraţilor! Vremea vorbelor a trecut; acum are să sune în sfârşit ceasul faptelor. Trebuie să avem curaj; momentul cel mare se apropie. Până să nu crape de ziuă, poate că vom fi chemaţi să facem cea mai mare jertfă pe care are dreptul patria s-o ceară de la om. Să fim gata la tot! Să nu dăm înapoi de la nimic pentru a ne îndeplini datoria de patrioţi

Daniel Lăcătuş

De unde atâta optimism?

I.L. Caragiale

Naţiunea este sătulă de turpitudinile, mişeliile, jaful, corupţiunea, cinismul, sfruntrarea, ticăloşia şi scârba acestui regim

Daniel Lăcătuş

Aveţi vreun mesaj pentru membrii guvernului?

I.L. Caragiale

Trebuie să uite micile pasiuni şi, dându-şi mâna frăţeşte, să păşească strâns uniţi faţă cu primejdia economică, politică, socială şi culturală a naţiunii.

Daniel Lăcătuş

Mi-e greu să cred că se va întâmplă acest lucru….

I.L. Caragiale

Orcine gândeşte altfel….e un trădător!

Daniel Lăcătuş

Cât despre preşedintele republicii România, cum îl percepeţi, cum vedeţi activitatea acestuia?

I.L. Caragiale

E măgar!….şi violent!….şi n-are manieră!

Daniel Lăcătuş

Vă rog, fără atacuri la persoană

I.L. Caragiale

Ah! Crudule!

Daniel Lăcătuş

Un mesaj pentru întreaga clasă politică

I.L. Caragiale

Naţiunea este sătulă de frazele voastre

Daniel Lăcătuş

Nu v-am întrebat nimic despre moftangi, cine sunt de fapt aceştia?

I.L. Caragiale

Moftangiul este eminente român; cu toate astea, înainte de a fi român, el este moftangiu. Născut dintr-o familie săracă, dar onestă, el este fiul operelor sale, şi, deşi democrat prin naştere, el face parte din aristrocratia inteligenţii, a meritului, a ştiinţei, artei, culturii

Daniel Lăcătuş

Că tot aţi adus în discuţie spectrul cultural, al ştiinţei, artei, care ar fi caracterizarea intelectualului român?

I.L. Caragiale

Intelectualii! Iată un soi preţios de cetăţeni, de lipsa căruia patria noastră nu se poate plânge. Slavă domnului! avem destui.

Daniel Lăcătuş

Din nefericire avem şi foarte mulţi falşi intelectuali….

I.L. Caragiale

Acu…..deştept ori ba, spiritual ori nerod, cu scaun la minte, ori lovit cu leuca – astea sunt întrebări absolut indiferente; e destul că poate zice cu toată siguranţa: “Eu! Eu sunt intelectual!”

Daniel Lăcătuş

În viziunea dumneavoastră care e portretul intelectualuilui român, de elită?

I.L. Caragiale

Membru în toate societăţile culturale naţionale şi internaţionale, preferă dintre acestea pe cele de gintă latină. Dacă nu e încă în Academie, are să fie.

Daniel Lăcătuş

Făcând o trecere radicală la celălalt pol, subcultura, cum priviţi fenomenul de manelizare. Muzica lui Nicolae Guţă spre exemplu?

I.L. Caragiale

Frate Guţă, te rog pe mine să mă scuteşti

Daniel Lăcătuş

În încheierea acestui interviu mai aveţi ceva de adăugat?

I.L. Caragiale

Destul!